01:01 „Nu ne vindem țara”, ediția 2026
05:31 Sistemul contraatacă
09:15 Cum se dosesc declarațiile de avere
11:10 Piața petrolului, încă o lovitură
12:35 Numirile de la TVR și Radio, anulate
13:19 Profesorii, la capătul răbdării
14:09 Milioane de euro pe toate gardurile
Documentul are șapte pagini în format A4, pare să fi fost scris în mare măsură de un chatbot „suveranist” și se ferește ca dracul de tămâia ortodoxă să își amintească de dezmățul din finanțele publice din super-anul electoral 2024.
Moțiunea de cenzură PSD-AUR a fost citită astăzi în Parlament: votul se va da marțea viitoare, iar șansele ca Guvernul Bolojan să cadă sunt foarte ridicate.
În seama cabinetului din care PSD a făcut parte până săptămâna trecută sunt puse și nivelul inflației, și cel al deficitului bugetar și „cedarea controlului” asupra unor companii de interes strategic ale statului.
Guvernul luase, într-adevăr, în calcul listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni de la companiile de stat, dar e vorba de unele minoritare – departe de a fi scoase, după cum se afirmă în moțiune, din „circuitul transparent al pieței”, societățile de stat ar fi chiar obligate prin lege să publice rapoarte amănunțite și să le explice acționarilor orice tranzacție majoră sau contract cu statul.
Ce nu apare nicăieri în text e că pozițiile de conducere în astfel de companii, împărțite frățește pe criterii politice, sunt de decenii întregi adevărați magneți pentru clienții partidelor parlamentare.
Acuzația de „vânzare a țării”, actualizată pentru anul 2026, a fost formulată de Petrișor Peiu.
Numărul 2 în AUR, el este un fost consilier al lui Adrian Năstase, în vremea căruia România a vândut, între altele, compania Petrom.
Pe de altă parte, în textul moțiunii chiar sar în ochi vreo câteva noțiuni exploatate de un deceniu încoace atît de propaganda putinistă, cât și de mișcarea MAGA și de admiratorii săi europeni.
Chiar în aceste zile, toate partidele mari încearcă să se asigure că Bucureștiul nu va pierde zecile de miliarde de euro din programe precum SAFE sau PNRR, dar semnatarii moțiunii nu se feresc să denunțe Bruxelles-ul drept o „birocrație transnațională” și să vorbească despre „un model străin impus” sau despre „ideologia progresistă excesivă”.
Eterna mediere
Din Croația, unde a luat o scurtă pauză de la „medierea” finalizată cu acutizarea crizei, președintele Nicușor Dan a dat de înțeles că PSD și PNL ar putea, totuși, să guverneze împreună și după data de 5 mai.
Sorin Grindeanu a afirmat deja că, odată plecat Ilie Bolojan, ar fi relativ ușor să se refacă alianța botezată „Nicu și Marcel” sau „Noua USL”, sub conducerea căreia România a atins „performanțe” precum cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană și anularea în premieră a unui scrutin prezidențial.
Cu puțin timp înainte să înceapă citirea moțiunii, Sorin Grindeanu, aflat în Franța, a scris pe Facebook că dorește să continue pe „calea pro-europeană”.
De altfel, partidul său i-a îndemnat public pe acei liberali care – citez – „gîndesc la fel” să voteze moțiunea de cenzură.
Sistemul contraatacă
La patru luni de la apariția sa în documentarul „Justiție capturată”, fostul judecător Laurențiu Beșu a fost trimis în judecată disciplinară de Inspecția Judiciară.
Verdictul în acest caz urmează să fie dat de secția pentru judecători a CSM și poate însemna chiar excluderea actualului procuror din magistratură. De altfel, Laurențiu Beșu era conștient de la bun început că își punea în pericol viitorul profesional.
Astăzi, Inspecția Judiciară l-a anunțat că, într-adevăr, i-a găsit „ceva”: îl acuză că ar fi încălcat secretul deliberărilor prin afirmații făcute în documentarul „Justiție Capturată”.
Acuzația se referă la detaliile despre o divergență apărută între el și o judecătoare, într-un dosar din care a fost îndepărtat prin încetarea bruscă a delegării sale la Curtea de Apel București. Dosarul îl viza pe baronul PSD Nicolae Bădălău, trimis în judecată pentru trafic de influență.
„Mici” probleme
Informațiile la care face referire Inspecția Judiciară nu au fost rostite de Laurențiu Beșu în cadrul documentarului – ele au aparținut realizatorilor.
Instituția nu neagă acest aspect, dar trage o concluzie halucinantă: „Cele relatate de reporter și cele declarate de domnul Beșu fac corp comun și nu pot fi privite în mod separat. (…) Totodată, domnul Beșu nu s-a delimitat de afirmațiile făcute de redactor, cum se presupune că ar fi procedat în situația în care nu ar fi fost de acord cu conținutul materialului.”
Mai mult, însă, informațiile pe care Inspecția Judiciară le consideră secrete ale deliberării erau deja publice – fie chiar de la avizierul instanței, fie din materiale de presă publicate anterior.
Cei care vor decide ce pedeapsă va primi Laurențiu Beșu sunt judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii.
Aceștia s-au referit public la documentarul Recorder în termeni precum „alegații” și „așa-zise dezvăluiri” și l-au catalogat drept parte a unui presupus „plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie”.
Cercul se închide perfect: o contestație împotriva unei eventuale sancțiuni, care poate varia de la avertisment până la excluderea din magistratură, va ajunge la instanța supremă, condusă de Lia Savonea.
Laurențiu Beșu reclamase, între altele, mecanismele prin care conducerea Curții de Apel București a schimbat componența unor completuri din dosarele „sensibile”.
Magistratul a mai invocat presiuni instituționale și slăbirea independenței judecătorilor.
Spusele sale au fost confirmate de judecatoarea Raluca Moroșanu, într-o suprinzătoare luare de cuvânt din conferința de presă organizată de conducerea Curții de Apel București pentru a-i înfiera pe cei care au vorbit în documentar.
Ancheta Inspecției Judiciare, încheiată azi cu trimiterea în judecată disciplinară a magistratului, a pornit tocmai de la o sesizare depusă în ianuarie de președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie.
Milioane de euro pe toate gardurile
„Confortul urbanistic” costă: costă 6.200.000 de euro.
Atât ar vrea să cheltuiască Primăria sectorului 4 din București pentru a împrejumui șantierele de termoficare ale Primăriei Generale.
Proiectul instituiției conduse de Daniel Băluță a fost adoptat ieri de Consiliul Local, care a hotărât ca banii să fie folosiți pentru plata unor borduri înalte și a unor garduri metalice.
Din considerabila sumă se vor mai plăti paza și iluminarea.
În aceeași ședință a Consiliului Local a primit undă verde un alt proiect controversat. Primarul Băluță vrea să reabiliteze și gardul care separă Delta Văcărești de bulevardul cu acealași nume.
Față de anul trecut, cînd a fost propus pentru prima oară, prețul a urcat cu 1.000.000 de lei, echivalentul a 500.000 de euro.
Refacerea gardului e evaluată acum la 2.500.000 de lei.
