00:56 Călin Georgescu, victorie în instanță

04:20 Pfizer nu renegociază nimic

07:31 Țara copiilor traficați

09:30 Mircea Lucescu, în stare gravă

10:25 „Șoc energetic de durată”

12:02 Tăierile Guvernului, noi efecte

12:54 Primar acuzat că fură curent

13:23 Concediere importantă în SUA

Călin Georgescu scapă de controlul judiciar instituit în cazul său acum mai bine de un an.

Tribunalul București i-a revocat definitiv în această după-amiază măsura prelungită succesiv din februarie 2025 încoace. E vorba despre dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de propagandă legionară și în care judecata pe fond a început deja.

Fostul candidat la prezidențialele din 2024 mai e acuzat, alături de mercenarul Horațiu Potra și de mai mulți colaboratori ai acestuia, de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Curtea de Apel București a decis că judecata poate începe și în acest caz, însă decizia nu este definitivă.

Joia trecută, pe 26 martie, Judecătoria sectorului 1 prelungise cu încă două luni măsura controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu.

Decizia a fost contestată și infirmată definitiv astăzi.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate la finalul lui 2024 scapă astfel de o serie de interdicții.

Între altele, el nu trebuie să se mai prezinte periodic la Poliție, ba chiar poate să părăsească România.

Georgescu este acuzat de Parchetul General de promovarea în public a cultului unor persoane responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, dar și de susținerea ideologiilor fasciste, rasiste și xenofobe.

Călin Georgescu a făcut apologia mișcării legionare în mai multe rânduri în emisiuni televizate sau online, iar în discursurile sale s-au regăsit adesea fragmente din cele rostite de mareșalul Ion Antonescu, unul dintre cei mai fideli aliați ai lui Adolf Hitler.

De curând, mai mulți parlamentarii cu afinități legionare au lansat un proiect de lege care ar dezincrimina inclusiv faptele de care este acuzat Călin Georgescu.

Propunerea este semnată de peste patruzeci de senatori și deputați.

Documentul caută să anuleze, sub pretextul libertății de exprimare, înăsprirea pedepselor pentru propaganda fascistă și legionară.

Pfizer nu renegociază nimic

Gigantul farmaceutic Pfizer ucide în fașă speranța Guvernului României de a renegocia plata unei datorii de 600.000.000 de euro.

Compania americană afirmă, într-un răspuns furnizat Știrilor Zilei, că se așteaptă ca statele membre ale Uniunii Europene să respecte o recentă decizie a unei instanțe din Belgia.

Aceasta a obligat miercuri Polonia și România să achite contravaloarea unei livrări de vaccinuri anti-COVID de aproape 2.000.000.000 de euro.

Bucureștiul nu a mai onorat comanda de câteva zeci de milioane de doze, inclusă într-un contract din primăvara lui 2021.

Potrivit răspunsului oferit de Pfizer, compania consideră că „e important ca toate părțile implicate să-și respecte obligațiile contractuale”.

Decizia instanței din Belgia nu e definitivă, însă este executorie.

Drept urmare, premierul Bolojan a invocat deja o posibilă eșalonare a plăților.

Iar ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a avansat o altă posibilă variantă – în contul datoriei, România să primească alte produse Pfizer.

Demnitarul PSD a recunoscut însă că acesta e doar „un scenariu”.

Mircea Lucescu, în stare gravă

Mircea Lucescu, fostul antrenor al naționalei de fotbal, este în stare gravă: a suferit un infarct în această dimineață, chiar cu puțin înainte de momentul programat al externării din Spitalul Universitar din București.

Tehnicianul a ajuns la spital din cauză că leșinase în cantonamentul de la Mogoșoaia.

În ultima săptămână, lui Mircea Lucescu i-au fost montate un defibrilator intern și un stent.

Starea lui s-a agravat peste noapte, iar medicii îl țin sub observație.

La ora publicării acestui articol, ei anunțaseră că antrenorul în vârstă de 80 ani era în stare stabilă.

Mircea Lucescu a mai avut probleme de sănătate la începutul lunii februarie. Cu toate acestea, s-a aflat pe banca naționalei la meciul de baraj cu Turcia din preliminariile Cupei Mondiale, pierdut de România joia trecută.

Ieri, mandatul său de selecționer a încetat oficial.

„Șoc energetic”

Uniunea Europeană se așteaptă la un „șoc energetic de durată” din cauza războiului din Iran și ia în considerare chiar raționalizarea carburanților.

Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat cotidianului Financial Times că statele membre trebuie să se asigure că au stocuri suficiente de combustibili.  

„Va fi o criză de lungă durată, prețurile la energie vor fi mai mari pentru o perioadă foarte lungă de timp”, a spus el.

Închiderea aproape completă a strâmtorii Ormuz, prin care trece o bună parte a petrolului extras din Golful Persic, a provocat haos pe piețele energetice globale și creșteri vertiginoase ale prețurilor.

Potrivit comisarului european, cel puțin în acest an nu ar fi de așteptat schimbări în legislația europeană care să permită reluarea importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia.

Crime de război?

La cinci săptămâni de la izbucnirea războiului din Iran, Statele Unite și Israelul afirmă că vor continua să lovească ținte din republica islamică – inclusiv rețelele energetice folosite în scopuri civile.

În mod normal, astfel de atacuri sunt considerate crime de război: pentru operațiuni asemănătoare în Ucraina, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele fostului ministru al apărării din Rusia Sergei Șoigu și al generalului Valeri Gherasimov.

Iranul, la rândul său, a lansat noi atacuri asupra Israelului și a țărilor din Golf.

În Kuweit ar fi fost lovite o centrală electrică și o stație de desalinizare a apei.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.