00:50 Procesul 2 Mai: prima sentință

03:23 Măsuri excepționale în dosarul jafului din Olanda

04:17 Licitație suspendată

05:00 De unde (și cum) se informează tinerii?

09:28 Reforma imigrației, respinsă în Germania

10:40 Groenlanda: posibilă contraofertă NATO

12:06 Tavan prăbușit peste un elev

12:51 Bugetele serviciilor se majorează

13:46 Finanțare din PNRR în pericol

Judecătoria Mangalia l-a condamnat la zece ani de închisoare pe Vlad Pascu. Șoferul bucureștean s-a urcat drogat la volan în august 2023 și a ucis doi tineri cu mașina: pe Roberta Dragomir și Sebastian Olariu. A fugit apoi de la locul accidentului și a fost prins în apropiere de Vama Veche.

Decizia de astăzi nu este definitivă și e ca și garantat că ea va fi contestată.

De altfel, la ultimul termen de judecată – de la mijlocul acestei luni – tatăl lui Sebastian Olariu spunea că, în opinia sa, Vlad Pascu ar fi trebuit să primească cel puțin 20 de ani de pușcărie.

Vlad Pascu a fost condamnat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și pentru că a părăsit locul accidentului. Familiile victimelor vor ca prima încadrare juridică să fie schimbată în omor calificat.

Potrivit sentinței de astăzi, Vlad Pascu are de plătit daune de 700.000 de euro familiei lui Sebastian Olariu și de 640.000 familiei Robertei Dragomir. Cei trei tineri răniți în accidentul de la 2 Mai primesc, însumat, daune de 400.000 de euro.

Înaintea accidentului de la 2 Mai, Vlad Pascu fusese oprit de Poliție de două ori – inițial, la un filtru, după care chiar în noaptea în care a intrat cu mașina într-un grup de tineri.

A fost lăsat să plece de la sediul Poliției fără să fie testat, deși i s-au găsit droguri în mașină, iar vehiculul nu avea asigurare RCA valabilă. La mai puțin de o oră, el a provocat accidentul.

Măsuri excepționale

Poliția olandeză apelează la măsuri extraordinare în dosarul jafului aurului dacic de la muzeul din orașul Assen. Instituția a publicat fotografiile a doi dintre suspecții arestați și le cere celor care i-au văzut după jaf să ajute la găsirea obiectelor furate.

Hoții au sustras din muzeu coiful de la Coțofenești, descoperit acum aproape 100 de ani, și trei brățări dacice.

Unul dintre suspecți – Bernhard Zeeman – a fost condamnat în trecut pentru jaf dintr-o locuință.

Presa olandeză citează experți care spun că într-un singur alt caz Poliția a dezvăluit identitatea unui arestat: un infractor sexual.

Ministrul Justiției a declarat că suspecții au avut de ales: fie spun unde se află artefactele furate, fie li se publică numele și fotografiile.

Trei persoane au fost arestate în acest caz miercuri, iar o a patra e încă dată în urmărire.

De unde (și cum) se informează elevii

O treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre cei de gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de 5 ore într-o zi obișnuită.

De-acolo își iau și o bună parte a informației, indică un studiu al Centrului pentru Jurnalism Independent: când nu află știrile de la familie și prieteni, sursele lor predilecte sunt podcasturile și influencerii online.

Potrivit studiului, majoritatea elevilor de liceu și de gimnaziu consideră că nu sunt deloc sau foarte puțin informați despre politica din țară, despre alegerile de anul trecut și despre politica din străinătate.

Când vine vorba de verificarea informațiilor, opt elevi de liceu din zece afirmă că sunt atenți la surse. Totuși,cei mai mulți nu pun credibilitatea lor sub semnul întrebării.

Bianca Rus, manager de proiect la Centrul pentru Jurnalism Independent, spune la Știrile Zilei că nevoia de educație media susținută e foarte ridicată și că măsuri ar trebui luate urgent.

Germania: reforma imigrației, respinsă

Camera inferioară a Parlamentului Germaniei, Bundestagul, a respins proiectul unei foarte controversate legi privind imigrația, care părea să deschidă calea cooperării dintre marile partide și extrema dreaptă.

Au fost 338 de voturi „pentru”, 350 „împotrivă” și cinci abțineri. Legea fusese depusă de conservatorii lui Friedrich Merz, considerat favorit să devină viitorul cancelar, în urma alegerilor anticipate de de 23 februarie.

Ea survine unei serii de atacuri cu arme albe și propune, între altele, reguli mai aspre pentru reunirea familiilor de imigranți.

Zeci de mii de oameni au ieșit ieri pe stradă în orașe din întreaga Germanie, după ce o primă variantă a legii fusese adoptată cu sprijinul partidului de extremă dreapta AfD, Alternativa pentru Germania.

Manifestații s-au organizat, între altele, în Berlin, Leipzig și München.

Cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, a calificat demersul conservatorilor drept „o greșeală de neiertat”. „De la fondarea Republicii Federale, acum 75 de ani, consensul democratic a fost limpede: nu facem front comun cu extremiștii de dreapta”, a spus el.

Mișcarea a fost condamnată public și de Angela Merkel, care a condus Germania timp de 16 ani și care nu odată s-a aflat în conflict cu Friedrich Merz.

Cele mai recente