01:07 Implicarea Laurei Vicol în schema Nordis
03:12 Sorin Grindeanu: „Sunt relaxat”
05:24 Fulminanta ascensiune a doamnei Vicol
06:37 Numiri scandaloase în comisiile SRI și SIE
11:14 Medicamente gratis pentru CCR
13:11 Atac armat într-o școală din Suedia
14:07 Războiul comercial: riposta Chinei
15:42 Drepturile familiilor netradiționale
16:43 Dosarul 2 Mai: sentință contestată
17:20 Încă o funcție pentru Ligia Deca
Cercetată în dosarul Nordis – dezvoltatorul imobiliar ale cărui practici de afaceri au fost investigate de Recorder în octombrie -, fosta deputată PSD Laura Vicol ar fi contribuit la delapidarea a aproape 50.000.000 de lei în tranzacțiile grupului de firme.
Așa se arată în ordonanța prin care Laura Vicol și soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, au fost reținuți împreună cu alte nouă persoane. Vladimir Ciorbă e unul dintre acționarii Nordis.
Ordonanța mai spune că fosta deputată a ascuns mai multe posibile probe și că a încercat să predea anchetatorilor un alt telefon decât cel pe care-l folosise până la sfârșitul săptămânii trecute. Date din dosar intrate în posesia Recorder mai arată că Laura Vicol e bănuită că ar fi încasat 4.000.000 de lei de la firme din grup, sub justificarea „avans și salarii”, deși nu era anagajată la Nordis.
Propusă pentru arestarea preventivă, la fel ca ceilalți suspecți, Laura Vicol și-a arătat demonstrativ cătușele către ziariști astăzi, când a fost dusă la Curtea de Apel București.
Suspiciunile
Procuratura anti-Mafia acuză constituirea unui grup infracțional organizat care ar fi delapidat aproape 200.000.000 de euro din banii clienților.
Mulți dintre ei, după cum arăta ancheta Schema Nordis, nu au intrat în posesia unor apartamente pentru care plătiseră integral. În unele cazuri, locuințele au fost vândute de mai multe ori. Alte acuzații: spălare de bani, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și stabilirea cu rea-credință a impozitelor.
Una dintre persoanele implicate în dosar e întrebată, potrivit ordonanței de reținere, unde s-ar fi putut duce atâția bani. Răspunsul: „În șifonierul Laurei, în mașinile lui Vlad, în bijuteriile tuturor”.
Nu mai puțin de 65 de percheziții s-au făcut ieri în acest dosar, atât în țară, cât și în Monaco.
Numiri scandaloase
Mult nu mai e și serviciile secrete o să-și numească direct oamenii în comisiile parlamentare care ar trebui să le controleze: iată impresia lăsată de o serie de numiri foarte recente.
Parlamentul l-a desemnat pe deputatul PSD Eugen Bejinariu în funcția de președinte al comisiei SRI.
Milionar după o viață de slujbe la stat, el e unul dintre co-autorii unui proiect din 2005 botezat „Legea Big Brother”: documentul dădea puteri discreționare Serviciului Român de Informații. Printre ele: să intercepteze comunicațiile fără mandat de la un judecător.
Protestele de atunci ale societății civile au dus la oprirea proiectului.
Cât despre comisia SIE, vicepreședintele său e Felix Stroe, tot de la PSD: fost informator al Securității comuniste, acesta e însoțit în comisie de Mircia Chelaru – reprezentantul AUR a fost condamnat penal definitiv – sau de Anamaria Gavrilă, de la POT, partid încolonat în spatele lui Călin Georgescu.
De curând, acesta pretindea că ar primi informații de la „colegii din SIE”. El i-a și amenințat cu dezvăluiri compromițătoare pe fostul șef al SRI Eduard Hellvig și pe directorul în exercițiu al Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase.
Taxe egale, drepturi la fel
„Copiii noștri nu cer privilegii. Cer drepturi egale și respectul firesc într-o țară europeană”: asociația civică Părinți pentru Drepturi Egale avertizează că două discursuri rostite la Congresul extraordinar din weekend al PSD amenință principiul democratic al egalității în drepturi.
Premierul Ciolacu și candidatul coaliției la Cotroceni, Crin Antonescu, și-au reafirmat în termeni duri atașamentul față de familia tradițională și – în cazul premierului – față de credințele despre care, potrivit lui, s-ar fi ajuns să se vorbească în șoaptă în România.
El a denunțat și ceea ce numește „agresivitatea progresistă”.
Familiile cu membri care fac parte din minoritățile sexuale denunță „retorica discriminatorie” și consideră inacceptabil ca oricărei comunități să i se refuze drepturi fundamentale.
Potrivit organizaței, un grup social ai cărui membri își văd de viață și își achită taxele merită soluții constructive, nu transformarea într-un „adversar imaginar”.
Atac armat în Suedia
Cel puțin zece persoane au fost ucise într-un atac armat asupra unei școli din Suedia, aflată la circa 200 de kilometri vest de capitala Stockholm.
Patru dintre victime au fost operate, iar o a cincea era în stare critică.
Printre morți s-ar număra și bărbatul care a pus la cale atacul. Acesta a vizat o școală pentru adulți dintr-un campus în care se află mai multe instituții de învățământ, unele destinate inclusiv minorilor.
Martorii au povestit că au auzit cinci focuri de armă, urmate de o pauză și de alte cinci focuri.
Actele de violență extremă sunt foarte rare în școlile din Suedia, însă activitatea rețelelor de criminalitate organizată s-a întețit în ultimii ani: oficialitățile afirmă că ele au recrutat deja mai mulți minori.
În septembrie, într-o școală la sud de Stockholm, un adolescent de 15 ani și-a rănit un coleg de clasă cu o armă de foc.