00:47 Simion: „Moțiunea o să treacă!”
02:28 Negociere om cu om
05:10 Un dezastru pentru care nu a plătit nimeni
08:20 Ucraina, câștiguri recente
09:49 România TV, bună de plată
10:37 Crucea Roșie și Salvamont: conflict deschis
11:35 Chivu, campion în Italia
Un euro s-a apropiat azi de 5.2 de lei la cursul Băncii Naționale, în vreme ce din rezervele instituției s-au evaporat deja peste două miliarde de euro, potrivit unui comunicat oficial.
Citate de G4Media, surse din cadrul băncii centrale pun deprecierea monedei naționale pe seama crizei politice.
Nu e vreo surpriză, totuși: leul se depreciase încă de săptămâna trecută până la un nivel nemaiatins din 8 mai 2025 încoace, când George Simion câștigase primul tur al prezidențialelor.
Astăzi, liderul AUR s-a declarat convins, într-un interviu la Europa FM, că moțiunea de cenzură pe care partidul său a depus-o împreună cu PSD va fi votată de Parlament și că Guvernul Bolojan va fi demis.
Întrebat dacă formațiunea sa e interesată să ia parte la guvernare, în eventualitatea în care moțiunea trece, George Simion a răspuns afirmativ.
Negociere om cu om
Într-o ședință organizată în această după-amiază, conducerea PSD ar fi hotărât ca parlamentarii partidului să voteze la vedere, astfel încât să elimine posibilitatea vreunui vot împotrivă (sau a mai multora).
E de așteptat ca, de cealaltă parte, liberalii, USR și UDMR să participe la ședința de mâine de la ora 11:00 a Parlamentului, dar să nu voteze.
De negociat, pare să se negocieze până în ultimul moment: mai mulți parlamentari ajunși în funcție pe listele SOS și POT și care semnaseră moțiunea au anunțat fie că nu o vor vota, fie că – în cazul deputatului Alexandrin Moiseev – se afiliază PNL.
În sens invers, spre PSD se îndreaptă deputata Rodica Plopeanu, în vreme ce trei deputați din grupul minorităților (altele decât cea maghiară) ar înclina să voteze moțiunea de cenzură.
Documentul este semnat de 254 de senatori și deputați.
Pentru ca el să fie adoptat și să ducă la căderea cabinetului e nevoie de 233 de voturi.
Aflat la Erevan, unde a luat parte la summit-ul Comunității Politice Europene, președintele Nicușor Dan a estimat că incertitudinea privind componența viitorului Guvern se va menține timp de o săptămână-două.
El nu a exclus varianta unui așa-zis „premier tehnocrat”.
Un an de la catastrofă
A trecut un an de când salina Praid, una dintre cele mai importante mine de sare din România și motor economic pentru o întreagă zonă, a fost distrusă de inundații.
Recorder a mers în Harghita pentru a vedea ce s-a schimbat, cine răspunde pentru dezastru și ce se întîmplă cu oamenii de acolo.
Localitatea este și acum în stare de alertă.
Cu toate acestea, măsurile de punere în siguranță a zonei nu s-au aplicat în întregime.
După dezastru, s-a propus montarea unor tuburi prin care râul Corund să curgă controlat, betonarea albiei râului și construirea unui baraj și a unui lac de acumulare în amonte.
La un an distanță, aproape nimic nu este gata.
Tuburile au fost montate cu întârziere, albia râului nu este betonată, iar proiectul barajului a fost aprobat abia în februarie.
Localnicii, la limită
Pentru comunitatea din Praid, pierderea salinei înseamnă, în primul rând, prăbușirea economiei locale.
Înainte de inundații, salina atrăgea sute de mii de turiști în fiecare an. După dezastru, afacerile s-au închis, iar minerii au fost trimiși în șomaj tehnic.
Imediat după pierderea salinei Praid, politicienii de la centru au anunțat că principalii responsabili aveau să fie trași la răspundere.
Un raport al Corpului de Control al premierului, consultat de Recorder, arată că riscul infiltrării apei era cunoscut de ani întregi de SALROM, compania care gestionează mina.
Totuși, Societatea Națională a Sării a subevaluat constant riscul.
Ca urmare a acestui raport, lui Constantin Dan Dobrea, șeful SALROM, i s-a cerut demisia.
El ocupă în continuare funcția de director general, în care a fost numit în 2022, pe filieră politică.
Dincolo de pierderi, de prăbușirea economică și de lipsa de responsabilitate, la Praid există și un pericol pentru mediu.
În decembrie anul trecut, pe râurile din zonă au fost detectate din nou concentrații de sare peste limitele admise.
Ucraina, câștiguri recente
Cel puțin patru persoane au fost ucise astăzi într-un atac cu rachete al Rusiei, în plină zi, asupra unui oraș din estul Ucrainei.
Alte aproape douăzeci de persoane au fost rănite, a anunțat guvernatorul regiunii Harkov.
O mare parte a acesteia a fost ocupată încă de la începutul războiului, însă eliberată ulterior de forțele ucrainene.
De altfel, Rusia a suferit luna trecută o pierdere teritorială netă pentru prima dată din 2024 încoace – Institutul pentru Studiul Războiului, o organizație neguvernamentală cu sediul la Washington, estimează că armata țării vecine a preluat controlul asupra unei suprafețe de aproape 120 de kilometri pătrați.
Mai mult, Ucraina a lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică mai multe drone decît armata inamică – peste 330 – , în condițiile în care Moscova a propus de curând o încetare temporară a focului: pe 9 mai, sâmbăta aceasta, Rusia sărbătorește victoria sovietică asupra Germaniei naziste.
O dronă ucraineană a lovit astăzi chiar o clădire din apropiere de centrul Moscovei.
Nimeni nu a fost rănit, însă imobilul de lux a fost avariat.
De teama unor posibile atacuri cu drone ale Ucrainei, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că parada de Ziua Victoriei se va desfășura fără tancuri și rachete.
