FOTO: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea

00:55 PNL în opoziție. Până când?

04:10 Bolojan, sub presiune

06:09 Statul de drepți merge mai departe

08:22 Croazieră cu hantavirus

09:58 Primarul din Ciorani, liber

11:26 Procesul lui Piedone poate începe

12:10 Amendă pentru Apple

Hotărârea sună clar și fără echivoc: PNL-ului nu-i mai arde de guvernare după ce AUR și PSD au demis Guvernul Bolojan printr-un vot în Parlament.

Luată aseară și asumată de conducerea lărgită a formațiunii lui Ilie Bolojan, decizia partidului de a intra în opoziție a fost însă contestată de nu mai puțin de trei dintre cei patru prim-vicepreședinți: senatoarea Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și – mai cu jumătate de gură – Cătălin Predoiu.

Ministrul Internelor e cel care, la nici câteva minute după demiterea cabinetului Bolojan, spunea că PNL n-ar trebui să se grăbească să ia vreo decizie și că el „este un partid cu relevanță strategică pentru România”, care ar trebui să rămână la guvernare alături de PSD.

Mai spre seară, același Cătălin Predoiu a votat pentru intrarea în opoziție.

Surprinsă de rapida schimbare la față colegului său, vehiculat drept un posibil viitor prim-ministru, senatoarea Pauliuc l-ar fi apostrofat pe acesta în plină ședință a conducerii: „Cătălin, ce faaaaci?!?”

Surse citate de site-ul G4Media afirmă că gruparea liberală anti-Bolojan ar fi primit un avertisment sec: cine insistă pentru revenirea la Palatul Victoria alături de PSD s-ar putea trezi fără funcții de conducere la un Congres extraordinar al partidului.

Menținerea coaliției care a făcut atât de spectaculos implozie ieri pare să fie și soluția preferată de Nicușor Dan.

Președintele s-ar fi întâlnit deja, astăzi, cu liderii mai multora dintre partidele parlamentare.

Aseară, după ce moțiunea de cenzură trecuse, Nicușor Dan a alimentat involuntar speculațiile potrivit cărora a pus umărul la trântirea cabinetului.

El a spus că, înainte de a convoca oficial partidele la Cotroceni, va avea discuții „informale” cu ele.

Până una-alta, președintele declarat pro-occidental al României a anulat o recepţie programată la Cotroceni sâmbătă, de Ziua Europei.

Cu această ocazie s-a amînat și o vizită în București a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Cotroceniul afirmă într-un comunicat că adoptarea moțiunii de cenzură a impus aceste schimbări de program.

Bolojan, sub presiune

De cealaltă parte, PSD nu se grăbește nicăieri și pare să mizeze (și) pe nevoia primarilor PNL de a avea acces la fonduri guvernamentale nesupuse rigorilor europene: celebrul, deja, program „Anghel Saligny” a finanțat, între altele, piste de biciclete în Bărăgan pe care nu te prea poți da cu bicicleta: nu puține sunt nefuncționale din cauza traseelor, care ignoră atât geometria drumurilor publice, cât  și siguranța oamenilor.

„Spre deosebire de alții, noi avem toate opțiunile”, s-a lăudat astăzi Sorin Grindeanu, după ce, anterior, secretarul general Claudiu Manda afirmase că PSD-iștii iau în calcul fie refacerea coaliției fără Ilie Bolojan, fie trecerea în opoziție a PSD.

Cât despre UDMR, liderul Kelemen Hunor își permite să recunoască în gura mare ceea ce restul lumii doar șoptește pe la colțuri deocamdată: Ilie Bolojan și restul celor din conducerea PNL ar trebui să fie „convinși” să revină asupra deciziei de a inttra în opoziție.

Ce presupune efortul de convingere și cine îl va face nu e încă limpede.

Întrebat de reporterul Știrilor Zilei David Bularca dacă estimează că negocierile pentru un nou Guvern se vor prelungi, Kelemen Hunor a răspuns că discuțiile ar putea să dureze „două-trei săptămâni”.

În opinia sa, oricare variantă ar fi acum posibilă – nu există nici o garanție după adoptarea moțiunii, pe care a numit-o „o aventură politică”.

„Statul de drepți”, tot înainte

Distopia totalitaristă a lui Orwell descrisă în romanul „1984” pare să își trăiască o a doua viață – Big Brother, simbolul supravegherii în masă, ar putea fi reglementat prin lege.

Publicația snoop.ro detaliază astăzi un proiect de lege foarte problematic, adoptat tacit de Camera Deputaților și aflat acum în procedură de urgență la Senat.

Sub pretextul alinierii la standardele CEDO, inițiativa e plină de neclarități care pot fi interpretate abuziv.

Expunerea de motive invocă migrația ilegală din zone cu potențial terorist, amenințările hibride și pe cele cibernetice.

Instituții precum SRI, SIE, SPP, dar și Ministerul Apărării și cel al Justiției ar primi dreptul să creeze aplicații și baze de date online pe care să le administreze după cum consideră necesar.

„Palantir românesc”

Printre inițiatori se numără senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc.

Ea le-a declarat jurnaliștilor Snoop că acest proiect – redepus la nici două săptămâni după ce nu a strâns voturile necesare în Senat – ar fi „urgent”.

Experți consultați de snoop.ro spun că, dacă va fi promulgată, legea va da un cec în alb autorităților de a face ce vor cu datele obținute.

Bogdan Manolea, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, adaugă că un efect al legii ar putea fi folosirea sistemelor de tip Gotham pentru supravegherea în masă.

Gotham, creat de controversata companie americană Palantir, folosește inteligența artificială pentru a analiza volume uriașe de date personale: de la înregistrări telefonice și postări pe rețelele sociale până la imagini și metadate de profil.

Programul este utilizat de Serviciul pentru Imigrație din Statele Unite, celebrul ICE, și de armata israeliană.

O firmă din Cluj a creat deja un sistem de inteligență artificială botezat Zetta și se promovează public drept „un Palantir al României”.

Compania a încheiat deja contracte cu SRI, MApN și SPP.

Publicația PressOne a dezvăluit recent trecutul neoleogionar al lui George Bara, co-fondatorul Zetta.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.