01:11 CNA către Realitatea: „Marș!”
04:31 Violul de la tabăra AUR, în instanță
07:28 Procurorii-șefi, aceleași propuneri
08:43 Andrew Tate mai are o „coadă”
09:56 Băluță îi face curte parc lui Trump
12:04 Iran: termen-limită strâns
14:08 „Fake” de campanie anchetat
15:37 Primar inculpat
16:14 Înapoi acasă
Postul de televiziune Realitatea Plus își încetează emisia: Consiliul Național al Audiovizualului i-a retras licența.
CNA a analizat situaţia amenzilor neplătite și a stabilit că Realitatea Plus nu a achitat mai bine de 600.000 de lei. Totuși, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa Consiliului, postul și-a plătit amenzile pentru anul trecut.
Într-o intervenție în direct, realizatoarea de emisiuni Anca Alexandrescu a anunțat că decizia va fi contestată în instanță și că Realitatea Plus va activa online.
Valentin Jucan, membru al CNA, afirmă însă că acest lucru e imposibil: decizia de retragere a licenței va fi transmisă atât cabliștilor, cât și furnizorilor de internet.
Legea audiovizualului spune că CNA poate să retragă licenţa unei televiziuni dacă aceasta nu face dovada achitării amenzilor în termen de şase luni de la data aplicării lor.
Potrivit lui Mircea Toma, membru al Consiliului, instituția avertizase încă din februarie postul asupra acestei situații: de achitat s-au achitat doar sumele datorate în contul sancțiunilor de anul trecut, nu și din 2024.
Realitatea Plus a susținut fățiș candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale și partidul AUR: Anca Alexandrescu a și candidat, cu susținerea acestuia, la Primăria Bucureștiului. Liderul AUR, George Simion, a contestat decizia luată astăzi.
Deși a început să emită abia în 2015, Realitatea Plus obținuse licența de la CNA încă din ianuarie 2013.
În același an, postul OTV, deținut de Dan Diaconescu, rămăsese fără licență din cauză că nu-și plătise amenzile în termen de șase luni.
Realitatea Plus e controlată de Maricel Păcuraru, unul dintre finanțatorii campaniei AUR, după cum a dezvăluit site-ul G4Media.
Luna trecută, Fiscul a anunțat într-un comunicat că a găsit indicii de fraudare a bugetului în cadrul grupului de firme din jurul televiziunii: ANAF invocă utilizarea unor „circuite artificiale” menite să evite plata taxelor și să protejeze activele în fața executărilor silite.
Condamnat pentru spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu într-un dosar de corupție, Maricel Păcuraru a obținut anul trecut anularea acelei sentințe.
Decizia a fost luată de Curtea de Apel București.
Violul de la tabăra AUR, în instanță
La aproape trei ani după ce o adolescentă a fost violată la un eveniment politic al partidului AUR, bărbații acuzați de agresiune sexuală au fost trimiși în judecată.
Potrivit rechizitoriului, cei trei sunt acuzați că au profitat de starea vulnerabilă în care se afla fata de 17 ani.
Faptele s-au petrecut în cadrul unei tabere de vară pentru tineri, pe care o organizase la Neptun filiala din Ialomița a formațiunii conduse de George Simion.
Conducerea organizației și-a dat demisia imediat după ce a izbucnit scandalul.
Silviu Oancea, unul dintre organizatorii evenimentului, a ajuns în 2024 deputat, iar purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avramescu, spune că acestuia nu i s-ar putea imputa mare lucru.
Expertiza medico-legală, publicată în 2024, a confirmat declarațiile fetei și a identificat probe biologice ale suspecților.
Anul trecut, mama fetei a dezvăluit că i s-au propus în repetate rânduri mai multe sume de bani pentru a păstra tăcerea asupra celor întâmplate.
Procurorii-șefi, aceleași propuneri
Ministrul justiției, Radu Marinescu, i-a trimis președintelui Nicușor Dan aceleași propuneri pentru funcțiile de conducere din marile parchete, în ciuda unor avize negative din partea CSM.
El i-a audiat azi pe magistrații care nu au obținut votul CSM: Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, Marinela Mincă, posibilă viitoare adjunctă a șefului DNA, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al șefului DIICOT.
Ministrul Marinescu păstrează și numele în cazul cărora votul din Consiliul Magistraturii s-a încheiat la egalitate (trei la trei): Alex Florenţa, candidat la funcţia de adjunct al viitorului șef DIICOT, şi Marius Voineag – propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general.
Cei doi au respins speculațiile potrivit cărora, din aceste poziții, ar urma să controleze, de fapt, activitatea celor două parchete.
Legea spune că președintele poate să aprobe sau să refuze, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar că, în cazul refuzului, trebuie să și explice de ce procedează astfel.
Șefii marilor parchete au mandate de trei ani, care pot fi reînnoite o singură dată.
Ultimatum
Înjurăturile au dispărut, dar gravitatea amenințărilor pare doar să sporească: într-un nou mesaj publicat pe rețelele sociale, Donald Trump spune că „o întregă civilizație va dispărea în această noapte, dacă minți mai alerte și mai puțin radicalizate nu vor avea câștig de cauză. Nu vreau să se întâmple așa ceva, dar probabil că o să se întâmple”.
La ora 03:00, ora României, expiră termenul-limită pe care președintele Statelor Unite l-a dat Iranului pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz: calea navigabilă, un punct-cheie în tranzitul petrolului din Golful Persic, a fost blocată de la începutul războiului, ceea ce a provocat o criză acută pe piețele energetice globale.
Aflat în Budapesta, unde îi dă o mână de ajutor lui Viktor Orbán înaintea alegerilor de duminică, vicepreședintele JD Vance a confirmat că Statele Unite au lovit deja ținte de pe Insula Kharg, unde se află cel mai important terminal de export al petrolului iranian.
Nu sunt primele astfel de amenințări la adresa Teheranului din partea Casei Albe: cea dintâi a fost lansată pe 21 martie.
Retorica lui Donald Trump ridică totuși întrebări serioase despre disponibilitatea administrației americane de a comite crime de război: Curtea Penală Internațională, de exemplu, a emis un mandat de arestare pe numele lui Serghei Șoigu, fost ministru al apărării în Rusia, pentru că a ordonat atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina.
Între timp, Israelul i-a avertizat pe iranieni să nu călătorească cu trenul, pentru că își riscă astfel viețile.
Armata israeliană afirmă că a lansat mai multe rachete asupra Iranului în urma atacuri ale republicii islamice în zona Golfului Persic.
O organizație neguvernamentală iraniană cu sediul în Statele Unite afirmă că peste 3.500 de oameni au murit până acum în războiul din Iran. Aproape 1.700 erau civili.
