00:52 Prezidențialele: strategia lui Georgescu
03:00 SRI, peste 500 de zile fără director civil
07:48 Cutremur în Tibet
08:48 Platformele Meta „redescoperă” politica
10:21 Nivelul sărăciei: raport al Băncii Mondiale
11:09 Medicii din Iași: „Nu mai vindeți petarde!”
11:43 Noi manifestații în Georgia
Mai în glumă, mai în serios, un ascultător al Știrilor Zilei sugera că prezidențialele cu repetiție din acest an ar trebui să aibă loc pe 1 aprilie.
Proaspăt (re)constituită, alianța PSD-PNL-UDMR a amânat o decizie privind data alegerilor, iar instituțiile de forță nu s-au grăbit nici ele să explice în detaliu de ce a fost anulat scrutinul de pe 24 noiembrie.
Situație în care Călin Georgescu și partidele radicale par să fi confiscat prim-planul acțiunii politice: de peste o săptămână, AUR organizează proteste de stradă în mai multe orașe, iar Călin Georgescu își cheamă vineri susținătorii în fața Curții Constituționale.
Chit că decizia de anulare a primului tur nu poate fi contestată, câștigătorul din noiembrie spune că „un grup de avocați” o să ceară CCR să revizuiască demersul de acum o lună.
Pentru duminică, AUR anunță un miting în Piața Universității din București, urmat de un marș până în fața Guvernului. Diana Șoșoacă, președinta SOS, boicotează acest demers. Ea și-a îndemnat susținătorii să nu-l voteze pe Călin Georgescu.
Cum a scăpat SRI de civili
Chiar și după anularea alegerilor în urma amestecului presupus din afară, Serviciul Român de Informații continuă să funcționeze de aproape un an și jumătate fără un director civil.
Cu mandatul prelungit tocmai din cauza evenimentelor din noiembrie, e greu de crezut că președintele Iohannis va nominaliza acum pe cineva.
550 de zile e cea mai lungă perioadă fără un director civil numit de președinte și votat de Parlament din toată istoria Serviciului Român de Informații. După cum remarcă site-ul Europa Liberă, conducerea militară interimară la vârful căreia se află generalul Răzvan Ionescu a fost aspru criticată.
Mai ales în contextul anulării alegerilor pentru Cotroceni, au apărut întrebări cu privire la rolul jucat de SRI în dejucarea presupuselor interferențe străine în vicierea rezultatelor.
Incertă este relația dintre SRI și președintele Iohannis. A doua zi după turul întâi al alegerilor, Cotroceniul afirma că șeful statului nu a primit informări „cu privire la existența unor riscuri de influențare a procesului electoral”.
Totuși, Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor invocând inclusiv un document declasificat al SRI, din care reieșea faptul că unul dintre candidați ar fi beneficiat de ajutor extern și ilegal – este vorba, evident, de Călin Georgescu.
Militarii de la conducerea SRI nu au răspuns nici până astăzi întrebărilor presei legate de momentul în care a fost identificat pericolul și de instituțiile care au fost – sau nu – puse în gardă.
Genul programului: sărăcie
O treime din populația României este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială – e cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, arată un raport al Băncii Mondiale publicat săptămâna aceasta.
De asemenea, România are cel mai ridicat decalaj de gen în ceea ce privește participarea la forța de muncă. Diferențe considerabile persistă, din acest punct de vedere, între locuitorii de la țară și orășeni.
Potrivit raportului, în ciuda creșterii economice, reducerea sărăciei este îngreunată de problemele din activitatea instituțiilor guvernamentale, de impactul economic al pandemiei de coronavirus și de consecințele războiului din Ucraina.
Deși deficitul fiscal sporește, mai spune Banca Mondială, politicile majore din domeniu nu sunt nici acum suficient de aspre.
Meta „redescoperă” politica
Facebook a înlesnit comiterea unui genocid – în Myanmar – , iar datele a zeci de milioane de utilizatori au fost cumpărate și folosite fără știrea lor, în cursul scandalului Cambridge Analytica.
Mark Zuckerberg, unul dintre fondatorii rețelei sociale, a descoperit însă care era, de fapt, problema: funcția de verificare a informațiilor folosită pe platformele companiei Meta – Facebook, Instagram și Threads.
Cu două săptămâni înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă, miliardarul american anunță că va înlocui procedurile de verificare a faptelor și informațiilor cu așa-zisele „note ale comunității”: observații adăugate de către alți utilizatori postărilor controversate, după modelul brevetat de un alt fan Trump de dată recentă, Elon Musk.
Echipele de moderare a conținutului Meta vor fi mutate din California în Texas. De asemenea, platformele vor recomanda mai mult conținut politic.
Zuckerberg îl imită pe proprietarul fostului Twitter și în privința relației cu Uniunea Europeană: el a criticat ceea ce numește „excesul de reglementare” din statele membre, dar și presa tradițională.
Anunțurile sale vin la câteva zile după ce Nick Clegg, fost vicepremier britanic, a dezvăluit că se retrage din funcția de președinte al Meta pentru afaceri globale.
El urmează să fie înlocuit de Joel Kaplan, un fost membru al administrației republicane conduse de George Bush junior.
