00:54 Procurorii-șefi: Nicușor Dan ignoră CSM
04:38 Realitatea Plus, salvată de CAB
08:25 A murit „Il Luce”
13:22 Rețea de spionaj destructurată
14:55 Încetare a focului (cu condiții)
17:46 Ungaria, pe muchie de cuțit
20:44 Sănătatea în era austerității
21:45 Sprijin pentru părinți
22:27 Patrimoniul din containere
Nicușor Dan i-a numit la marile parchete pe aproape toți procurorii propuși de ministrul justiției. Cu o singură excepție: Gill-Julien Grigore Iacobici, care și-ar fi dorit să devină adjunctul DIICOT.
Consiliul Magistraturii a avizat negativ candidatura acestuia, cum a procedat, de altfel, și în cazul Cristinei Chiriac: prestația viitoarei ocupante a funcției de procuror general a fost chiar criticată aspru de CSM.
Ea e contestată, de asemenea, de societatea civilă pentru că ar fi ignorat mai multe probe din dosarul abuzurilor sexuale comise de Cornel Onilă: fostul episcop al Hușilor a fost condamnat pentru că a violat mai mulți elevi de la seminarul teologic.
Președintele nu numai că a lăudat ceea ce numește performanțele procuroarei Chiriac la DNA Iași, dar i-a luat în mod hotărât apărarea.
A spus că „nu a ascuns probe în cazul fostului episcop și nu a sesizat Parchetul pentru că n-au fost agresiuni și nu au fost minori în probele care au ajuns la domnia-sa”.
Nu mai departe de ieri, unul dintre jurnaliștii care au documentat abuzurile comise de Cornel Onilă, Vlad Stoicescu, a explicat că procuroarea Chiriac nu era în măsură să stabilească dacă persoanele care apăreau în probele la care a avut acces erau minore sau nu.
Ea trebuia, pur și simplu, să sesizeze parchetul competent să ancheteze infracțiuni sexuale.
Potrivit lui Vlad Stoicescu, în unele fotografii apăreau băieți de 14-15 ani dezbrăcați, în patul unui călugăr care viola – în tandem cu episcopul – elevi seminariști.
Cât despre celelalte numiri făcute de Nicușor Dan, la conducerea DNA va ajunge procurorul Viorel Cerbu, iar șeful DIICOT va fi Codrin Miron.
Președintele a ținut să precizeze că acestea nu ar fi propunerile PSD-ului și că foștii șefi ai parchetelor nu vor conduce, de fapt, instituțiile din noile poziții de adjuncți: o aluzie la Marius Voineag, care acum va fi adjunct la Parchetul General, și la Alex Florența, care preia poziția secundă de la DIICOT.
Realitatea Plus, salvată de CAB
Curtea de Apel București a suspendat, cu o rapiditate cu adevărat remarcabilă, decizia de ieri prin care Consiliul Audiovizualului a retras licența televiziunii Realitatea Plus.
Decizia nu este definitivă, dar este executorie.
Drept urmare, postul controlat de Maricel Păcuraru poate emite în continuare, până la o sentință definitivă în privința retragerii licenței.
Deocamdată, însă, CNA a anunțat că va face recurs la decizia de astăzi a Curții de Apel București.
Demersul CNA a fost justificat prin argumente de ordin administrativ – amenzile aplicate de instituție pentru diverse încălcări ale legislației audiovizuale trebuie achitate în termen de șase luni, perioadă în care e nevoie ca instituția să primească și dovada plății.
Mircea Toma, membru al CNA, a explicat că Realitatea Plus a început să plătească brusc amenzile restante (unele din 2023) abia în pauza ședinței de ieri a Consiliului în care s-a luat decizia de retragere a licenței de emisie.
Pe 19 decembrie anul trecut, la doar câteva zile după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată” (și după conferința de presă în care conducerea instanței a fost sunată, în direct, de Lia Savonea), președinta Curții de Apel București a apărut la Realitatea Plus pentru a-și spăla imaginea și a se victimiza.
Apariția Lianei Arsenie a fost cu atât mai problematică cu cât patronul televiziunii a beneficiat în de mai multe amânări și de schimbări de completuri la Curtea de Apel, reclamate de magistrații care apar în documentarul Recorder.
Președinta Curții de Apel București a refuzat să apară în documentarul „Justiție capturată” pentru răspunde acuzațiilor că deciziile sale i-au ajutat pe mai mulți inculpați în dosare de mare corupție să scape nepedepsiți.
Încetare (condiționată) a focului
O încetare a focului anunțată cu circa o oră și jumătate înainte să expire un ultimatum înfricoșător: liderul unei țări cu 250 de ani de istorie nu s-a ferit să invoce „anihilarea” unei civilizații de peste șapte milenii.
Pentru moment, Statele Unite și Iranul au convenit o încetare condiționată a focului, timp de două săptămâni: intermediată de Pakistan, înțelegerea presupune că negocierile privind un acord de pace vor începe vinerea aceasta.
Donald Trump vrea ca republica islamică să redeschidă strâmtoarea Ormuz, prin care trece o bună parte a petrolului din Golful Persic. El cere, de asemenea, „neutralizarea” materialelor nucleare de care dispune Teheranul.
La rândul său, Iranul pune mai multe condiții, printre care se numără compensațiile de război și ridicarea sancțiunilor internaționale care i-au paralizat economia.
Până una-alta, secretarul apărării, Pete Hegseth, a recunoscut că elementul-cheie a fost amenințarea cu atacurile asupra infrastructurii civile – ceea ce, în mod normal, intră în categoria crimelor de război.
„Președintele le-a spus că ar fi putut să anihileze capacitatea Iranului de a exporta energie și că armata Statelor Unite poate să atace infrastructura energetică cu impunitate”, a declarat el.
TC 43:51 („Iran ultimately understood…”) – 44:14 („…with impunity.”)
N-au trecut decât câteva ore de la anunțul oficial privind încetarea focului pentru ca Israelul – principalul aliat regional al Statelor Unite – să lanseze noi atacuri în sudul Libanului și să pretindă că înțelegerea nu ar include această țară.
Atacuri ale Iranului, de asemenea, au vizat Emiratele Arabe Unite și Kuweitul, deși premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, susținuse azi-noapte că încetarea focului este „imediată”.
A murit „Il Luce”
Mircea Lucescu, fostul antrenor al naționalei de fotbal a României, va fi înmormântat vineri la Cimitirul Bellu: tehnicianul în vârstă de 80 de ani a murit aseară, la Spitalul Universitar din București.
Grav bolnav și internat în repetate rânduri de la începutul anului încoace, el a suferit vinerea trecută un infarct miocardic acut.
Sicriul său a fost depus la Arena Națională, iar UEFA a decis ca la meciurile europene din această săptămână să se țină câte un minut de reculegere în memoria lui Mircea Lucescu.
Cotidianul italian „Gazetta dello sport” îl numește un „Nicola Tesla al fotbalului”, iar moartea lui a fost deplânsă și în Turcia și Ucraina, alte două țări în care a antrenat.
Câștigător al Cupei UEFA și al Supercupei Europei, Lucescu este al treilea antrenor din istoria fotbalului după numărul de trofee, după Alex Ferguson și Pep Guardiola.
Printre echipele pe care le-a antrenat se numără naționala României și a Turciei, Dinamo, Pisa, Brescia, Inter Milano, Glatasaray Istanbul, Beșiktas, Șahtior Donețk și Dinamo Kiev.
Printre marii fotbaliști lansați de Lucescu se numără Gheorghe Hagi (la naționala României), italianul Andrea Pirlo și argentinianul Diego Simeone.
„Nea Mircea” a continuat să muncească, în ciuda stării sale de sănătate, aproape până în ultimul moment.
