00:00 Intro
01:08 Cotroceni: candidatul coaliției, în suspensie
04:47 Un 2025 încordat
09:33 Austria: extrema dreaptă, foarte aproape de putere
10:54 Canada: premierul Justin Trudeau demisionează
11:56 Violența domestică, în creștere
12:38 Rezerve de gaz natural în scădere
13:16 Charlie Hebdo la 10 ani de la atacul terorist
„Nu m-am retras și nici nu am abandonat”: Crin Antonescu și-a nuanțat de curând afirmațiile legate de „autosuspendarea” din cursa prezidențială.
Desemnat de PSD, PNL și UDMR drept candidat la Cotroceni pe 22 decembrie, fostul lider al liberalilor a anunțat după numai două săptămâni – într-un interviu la Digi 24 – că suspendă în mod unilateral acordul privind această candidatură.
Conducerile partidelor din coaliție nu l-au validat oficial pe Crin Antonescu, iar Guvernul format spre sfârșitul anului trecut nu a stabilit nici el data alegerilor.
Scrutinul a fost anulat acum exact o lună: Curtea Constituțională a stabilit atunci că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”.
Liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, au declarat deja că, în ceea ce-i privește, Crin Antonescu e în continuare candidatul coaliției. Iar premierul Ciolacu – mai nou, foarte activ pe TikTok – s-a oprit din postat clipuri pe rețeaua socială doar ca să anunțe scurt că partidele de la putere vor discuta miercuri despre situația creată.
În interviul de la Digi24, Crin Antonescu a insistat că e nevoie ca data alegerilor să fie stabilită cât mai repede cu putință.
Cel puțin doi reprezentanți ai PSD au exprimat deja în mod public rezerve față de varianta convenită anul trecut.
Eurodeputatul Vasile Dâncu l-a numit pe Crin Antonescu „un candidat de rezervă” și a adăugat că nu crede că el ar fi, în acest moment, „cel mai performant”.
Iar Voicu Vușcan, liderul PSD Alba, a scris pe Facebook că partidul va susține în cele din urmă „doar un candidat PSD al său, cu trecut social-democrat.”
Violența domestică, în creștere
Peste 120.000 de cazuri de violență domestică au fost înregistrate oficial până la sfîrșitul lui noiembrie: o creștere cu 3,5% față de 2023, potrivit datelor strânse de Inspectoratul General al Poliției.
Aproape 1.500 de agresori au fost obligați să poarte dispozitive electronice de supraveghere, iar instanțele au emis peste 12.000 de ordine de protecție.
Mai bine de o treime dintre ele (peste 4.000), au fost însă încălcate.
Site-ul PressOne scria în primăvară, în baza datelor statistice de la mai multe instituții, că în fiecare săptămână o femeie din România este ucisă din cauza violenței domestice.
Austria: extrema dreaptă, foarte aproape de putere
Președintele Austriei i-a cerut liderului de extremă dreapta Herbert Kickl să găsească o majoritate pentru a guverna: negocierile dintre conservatori, social-democrați și liberali au eșuat.
Partidul lui Kickl a câștigat alegerile din septembrie, cu aproape 29% din voturi, dar nu găsise până acum eventuali parteneri. Cancelarul conservator în exerciţiu, Karl Nehammer, a anunțat după eșecul negocierilor că va demisiona în următoarele zile și din fruntea Guvernului, și de la conducerea formațiunii sale.
Succesorul său interimar de la partid s-a declarat dispus să discute cu oricine. Extrema dreaptă austriacă a mai fost reprezentată în Guvern, dar nu l-a condus niciodată.
FPÖ, partidul eurosceptic și pro-rus al lui Herbert Kickl, a fost fondat în anii ’50 de un fost ofițer superior din cadrul SS, organizația paramilitară de elită a regimului nazist.
Atât conservatorii, cât și extrema dreaptă din Austria se pronunță pentru înăsprirea semnificativă a legilor privind imigrația.
Dacă liderii radicali din țări precum Franța sau Italia și-au moderat discursul pentru a câștiga voturi, Herbert Kickl a adoptat strategia contrară. Pe președintele care i-a cerut acum să caute o majoritate l-a numit, între altele, o „mumie senilă”.
Justin Trudeau demisionează
Premier al Canadei de aproape un deceniu, Justin Trudeau a anunțat că va demisiona din fruntea Guvernului și a Partidului Liberal.
El va rămâne însă în funcție până când liberalii îi vor desemna un succesor, ceea ce înseamnă că îşi va reprezenta în continuare ţara la învestirea lui Donald Trump, peste două săptămâni.
Plecarea sa fragilizează suplimentar partidul, măcinat oricum de conflicte interne. În sondajele de opinie, Trudeau se află la peste 20 de procente în urma rivalului său conservator, Pierre Poilievre.
Premierul s-a confruntat cu retragerea din cabinet a unei formațiuni de stânga, dar și cu demisia surprinzătoare a vice-prim-ministrei Chrystia Freeland: ea nu a fost acord cu planurile Guvernului în legătură cu așteptatul conflict economic cu Statele Unite.
Donald Trump a amenințat că va impune tarife vamale de 25 % Canadei și Mexicului de îndată ce va reveni la putere.
