Pe 24 iulie 2019, o fată de 15 ani dispărea dintr-un sat din Oltenia și, brusc, întreaga țară descoperea lipsa de interes și de pricepere a autorităților atunci când un copil este în pericol.

Șocul acelui moment a umplut ecranele și piețele publice de promisiuni. Politicienii ne-au spus că vor fi pedepse mai mari pentru agresori și mecanisme noi de localizare a copiilor dispăruți. Iar noi, ceilalți, ne-am promis că nu vom mai întoarce capul cu indiferență. Azi, în România, sunt 222 de copii despre care nu se știe nimic și alții – poate zeci, poate sute – pe care poliția nici măcar nu-i mai caută.

Un stat e puternic câtă vreme cetățenii lui cred în el. Iar la mijloc e întotdeauna o sumă de tranzacții imaginare: respect pentru reguli contra justiție, taxe contra siguranță. Câtă siguranță e azi în România? Unde ajung copiii dispăruți când supraviețuiesc și cât se străduiește statul să afle despre ei? Ce s-a schimbat după “Caracal”?

Ne răspunde Adriana Oprea, reporter la “Libertatea” și jurnalistul care face de 15 ani campanii de presă pentru găsirea copiilor dispăruți.


On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify

Cele mai recente

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.