VIDEO. La capătul puterilor. Reportaj dintr-un spital COVID 19

După patru luni de pandemie, cadrele medicale din spitalele care îngrijesc pacienți cu coronavirus au ajuns la extenuare. Numărul bolnavilor crește de la o săptămână la alta, iar valul negaționiștilor se umflă în fiecare zi. Aceste două spirale împletite dau virusului puteri noi și pun presiune pe firavul sistem medical românesc. Pandemia ne-a găsit cu un mare deficit de personal în spitale, iar acum suntem pe cale să vedem rezultatele tragice ale acestui fenomen.

Am petrecut o zi cu medicii, asistentele și infirmierele de la pavilionul COVID 19 al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, din București. Cele 50 de locuri din saloane sunt ocupate la capacitate maximă, iar la Terapie Intensivă un pat rămâne liber numai câteva ore, după un transfer pe secție sau un deces. Cadrele medicale se rotesc la fiecare 4-6 ore, timpul maxim pe care îl poate îndura un om în costumul de protecție, în spații fără aer condiționat. Însă majoritatea intră în zona roșie de două ori pe parcursul unei zile. În pauze, vorbesc despre concediile pe care și le-ar fi luat, sună acasă, apoi completează formulare, pentru că lupta cu virusul e și birocratică.

Cei mai mulți sunt obosiți de discuțiile despre coronavirus și despre conspiraționiștii care contestă gravitatea virusului. Nu mai au puterea să mai și argumenteze, după sute de ore petrecute în preajma unor oameni pe care virusul i-a adus la granița dintre viață și moarte. Cu ochii amprentați de măști și ochelari, privesc spectacolul negării cu liniștea inertă a omului ajuns la capătul puterilor.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
Materialele Recorder n-ar fi posibile fără susținerea donatorilor. În această perioadă puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către Recorder. Durează mai puțin de un minut.
Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la