N-ar fi o telenovelă adevărată dacă fiecare episod n-ar fi lung ca o zi de post: medicul Cătălin Cîrstoiu a ajuns la ședința de azi a coaliției la opt ore de cînd ea începuse.

Liderii PSD și PNL s-au reunit ca să ia, în cele din urmă, o decizie fermă în privința candidaturii la Primăria capitalei. Bănuit de conflict de interese și de incompatibilitate, medicul Cîrstoiu a refuzat vineri să se retragă din proprie inițiativă și a insistat că decizia trebuie luată de cele două partide.

Parcă împăcate cu gândul că Primăria rămîne de necâștigat, ele au însă nevoie de majoritatea din Consiliul General, dar și de o unitate măcar aparentă: în lipsa unui candidat comun în București, indiferent de nume, e improbabil ca filialele din țară să colaboreze cu adevărat la alegerile din 9 iunie.

Până la ora înregistrării Știrilor Zilei, coaliția nu făcuse vreun anunț oficial. Surse citate de Digi24 dădeau însă drept iminentă retragerea lui Cătălin Cîrstoiu.

În top

Eurodeputatul Claudiu Manda a lipsit de la aproape jumătate dintre voturile Parlamentului European: 43%.

L-a depășit, scrie publicația Politico, doar un coleg din Grecia. Dar acesta măcar are o scuză – se află de trei ani încoace la închisoare. A fost condamnat la 13 ani, pentru că a condus o organizație criminală, partidul de extremă dreapta Zorii Aurii. Eurodeputatul Rareș Bogdan e pe a cincea poziție în topul chiulangiilor: a lipsit de la aproape o treime din voturi.

Politico i-a acordat ceea ce numește „Trofeul Invizibilitatea” unui demnitar german, Nico Semsrot, care aproape că n-a lăsat vreo urmă în acest mandat. Imediat după el se află încă un român: Adrian Benea nu a lucrat la nici un proiect de lege, a trimis doar două întrebări scrise Comisiei Europene, dar a semnat peste 140 de amendamente, inclusiv unul depus de el însuși.

Toți cei trei eurodeputați români candidează din nou pe 9 iunie.

Prudență

Situaţia de pe frontul ucrainean se va înrăutăţi spre jumătatea lunii viitoare şi la începutul lui iunie: o spune chiar șeful serviciului secret al armatei din țara vecină, Kirilo Budanov.

Armata ucraineană se confruntă deja cu lipsa noilor recruți și a muniției, din cauză că livrările occidentale au întârziat cu lunile. De cealaltă parte, trupele ruse nu încetează să avanseze şi vizează acum oraşul strategic Ceasîv Iar: acesta e foarte aproape de Kramatorsk, un foarte important nod feroviar şi logistic.

Kievul se teme de o ofensivă rusă în vară încă şi mai puternică.

În vara lui 2023, contraofensiva ucraineană s-a lovit de liniile puternice de apărare ruse: resursele armatei ucrainene s-au epuizat, iar regiunile ocupate de Rusia nu au fost eliberate. Ucraina se confruntă și cu ezitările aliaților, deși Camera Reprezentanților a aprobat în cele din urmă – în weekend – un ajutor militar de peste 60 de miliarde de dolari.

Rămâne ca el să treacă și de Senat, ceea ce e aproape sigur, însă fondurile nu pot ajuta pentru moment decât la menținerea frontului.

Portret de candidat

La Știrile Zilei continuăm să vi-i prezentăm pe cei mai importanți dintre politicienii care ne cer votul la locale și la europarlamentare.

Cu ce s-au remarcat până acum?

Și în ce fel ar putea să ne reprezinte în viitor?

Astăzi, Raul Bambu reface traseul lui Gheorghe Cârciu.

E luni, 22 aprilie. Iată care sunt știrile de astăzi:

00:53 Problema Cîrstoiu: ore în șir de negocieri

02:07 Klaus Iohannis, voiaj de lux în Asia

03:23 Eurodeputații români, în topul chiulangiilor

04:45 Armata, angajator nu foarte căutat

06:20 Ucraina, pesimistă pe termen scurt

07:54 Autostrăzile: 48 de km. în plus în 2023

08:40 Industria lemnului versus activiștii de mediu

09:32 Europa începe să fiarbă

10:46 Portret de candidat: Gheorghe Cârciu

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la