00:53 Restricție anulată

02:39 Un copil în grija statului s-a sinucis

04:59 Amenințări americane în rafală

07:03 Tot mai aproape de Lună

08:45 Deputat AUR judecat

09:30 Refuz politicos

10:22 Metroul scumpește biletele

11:06 Licitația Vâlcov

Odată la trei zile, Tribunalul București mai scapă niște vedete de controlul judiciar.

După Călin Georgescu, astăzi a venit rândul fraților Tate să scape de toate măsurile preventive luate împotriva lor. Instanța afirmă că ele nu se mai justifică.

Decizia vizează dosarul în care, timp de patru ani, Andrew și Tristan Tate au fost cercetați pentru trafic de persoane, viol și pentru constituirea unui grup infracțional organizat.

Eugen Vidineac, avocatul celor doi milionari anglo-americani, a declarat că hotărârea de azi ar demonstra că dosarul ar fi fost construit în baza unor „proceduri profund viciate și cu probe discutabile”.

Încă din martie anul trecut, DIICOT le ridicase fraților Tate interdicția de a părăsi țara: ei au ajuns în Statele Unite cu un avion privat.

Tot atunci, instanța a decis să ridice sechestrul preventiv instituit asupra mai multor imobile, mașini și conturi bancare deținute de cei doi.

Cu doar câteva zile înaintea acestor hotărâri, presa internațională scria despre presiuni directe ale administrației Trump asupra României. Inclusiv un emisar special al Casei Albe, Richard Grenell, s-a interesat de soarta fraților Tate într-o discuție cu fostul ministru de externe Emil Hurezeanu.

Când i-au reținut, în 2022, procurorii DIICOT i-au acuzat pe frații Tate că au exploatat sexual – prin violență și intimidare – mai multe femei.

Andrew Tate, care se recomandă drept „un misogin convins”, e una dintre vedetele așa-numitei „manosfere”: și-a câștigat milioane de fani online prin promovarea unui stil de viață opulent, agresiv și denigrator la adresa femeilor.

Un copil în grija statului s-a sinucis

Un băiat de 12 ani aflat în grija statului a forțat ușa balconului de la apartamentul de tip familial în care locuia și s-a aruncat în gol de la etajul al patrulea.

Ambulanța a ajuns relativ repede, însă medicii nu l-au putut salva.

La începutul acestui an, George fusese preluat în regim de urgență de la mama lui de către Protecția Copilului.

În luna martie, băiatul a fugit din casa de tip familial și, timp de o zi, a fost dat dispărut. A fost găsit de polițiști într-un maxi-taxi, în drum spre comuna natală, și readus în centru.

Aici locuia împreună cu alți patru băieți, sub supravegherea unui pedagog.

Potrivit presei locale, bărbatul a declarat că se afla în altă cameră atunci cînd copilul a forțat ușa de la balcon și s-a aruncat. George ar fi amenințat în repetate rânduri că avea să se sinucidă.

Tatiana Eftime, directoarea Protecției Copilului Argeș, spune însă la Știrile Zilei că, în urma controalelor psihologice la care a fost supus, nu a reieșit că ar fi avut astfel de gânduri.

Autoritățile centrale urmează să refacă acum firul evenimentelor și să stabilească dacă sistemul de protecție a copilului a funcționat corespunzător.

De-a lungul timpului, Recorder a documentat o serie de abuzuri în centrele de plasament și în casele de tip familial. Documentarul „Singuri” și investigația „Abuzuri în serie în centrele de minori din Teleorman” pot fi găsite, între altele, pe site-ul nostru.

Deputat AUR în judecată

Parchetul General a trimis în judecată un deputat AUR pentru instigare publică.

Tiberiu Boșutar, ales în Bistriţa-Năsăud, a fost inculpat din cauza unei declarații transmise pe Facebook la scurt timp după anularea prezidențialelor din 2024.

Aflat în fața Prefecturii Bistrița și a Biroului Electoral Județean, el a spus „Ar trebui să aruncăm în aer clădirile astea”.

Deputatul AUR va fi judecat de instanța supremă, în stare de libertate.

Raportul complet promis de Nicușor Dan în privința anulării scrutinului din 2024 lipsește și acum.

În schimb, pe site-ul AUR poate fi găsit un document despre ceea ce partidul lui George Simion numește „lovitura de stat” din acel an.

Amenințări în rafală

„Marți, în Iran, o să fie și Ziua Centralelor Electrice, și Ziua Podurilor. N-ați mai pomenit așa ceva!!! Deschideți, în p**a mea, strâmtoarea, nenorociți nebuni ce sunteți, sau o să trăiți în Iad. Lăudat fie Allah!”

Acest mesaj, scris în acești termeni, a fost publicat în weekend de către președintele Statelor Unite, Donald Trump.

Strâmtoarea în cauză, după cum bine știm, se numește Ormuz – e un punct-cheie în tranzitul petrolului din Golful Persic, iar blocarea ei a provocat o criză profundă pe piețele energetice globale.

Trump a cerut inițial ca ea să fie redeschisă până la sfârșitul zilei de astăzi, după care a amânat termenul-limită: miercuri, la ora 03:00, ora României.

Obscenitățile, firește, au atras mai întâi atenția, dar bombardarea cu intenție a unor ținte civile e, în mod normal, considerată o crimă de război.

Între timp, Israelul a bombardat azi cel mai mare complex petrochimic al Iranului, care asigură circa jumătate din producția republicii islamice.

Complexul se află în zona unui imens zăcământ de gaze naturale pe care Iranul îl împarte cu Qatarul și care este esențial pentru sectorul energetic iranian. Un al doilea complex energetic a fost atacat în această după-amiază.

Potrivit unor instituții media occidentale, Pakistanul ar fi lansat o serie de demersuri diplomatice de ultim moment, menite să ducă la o eventuală încetare a focului.

Implicate în aceste eforturi ar mai fi Egiptul și Turcia.

Atacurile reciproce au continuat în tot acest timp în regiune.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a afirmat că orice atac asupra infrastructurii civile va atrage o ripostă „completă și hotărâtă” și a calificat amenințările americane drept „normalizarea crimelor de război”.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.